Viața este așa și nu altfel

O explorare escargotică a spațiilor în care a trăit și pe care le-a pierdut de-a lungul vieții doamna Miko, acum destul de bătrână, poate chiar este centenară. Arhitectura minții sale cu etajere și formă de cochilie s-a împleti cu cea a Leniei Friedrich, care meditează visătoare la propriul proces muribund de îmbătrânire. Secvențele animate se rotesc și se urmăresc prin straturile memoriei, dând la iveală unele din artefactele care pot fi găsite acolo, precum și amprentele și fracturile care rămân când dispar obiecte, amintiri sau nume.