Intermezzo pentru o dragoste eternă

„Pământul sărea coarda ca un copil neastâmpărat, ceea ce a stârnit mânia tatălui-soare. De frică, pământul s-a încurcat în coardă și de aici meridianele și paralelele care-I încorsetează astăzi și-I fac să meargă disciplinat pe orbită.
Până la ideea filmului — combaterea poluării — este însă o cale lungă, poate chiar puțin lungită, presărată în schimb cu alte delicii ingenue: pământul văzut ca un leagăn, ca o baie de copil, ca un corn al abundenței, ca o ființă terorizată de un bețiv, care e tocmai omulețul denaturat de «societatea de consum».
Omulețul a câștigat în farmec. Uneori se răsfață și vrea să redevină copil. E oare un semn că dă semne de îmbătrânire?” (Val. S. Deleanu, Cinema nr. 11, noiembrie 1974)